Frumusețea care ucide [Bukuria që vret] - antologie de proză albaneză modernă I - Kopi Kyçyku, 2006

 


Antologji e poezisë rumune moderne [Antologie a poeziei române mderne] - Kopi Kycyku



Despre destinul Celuilalt

În ediția 34 a Festivalului Național de Teatru, au făcut parte și ”5 piese scurte (spectacol lectură)” din 21 octombrie 2024, orele 16:00 – Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Media.


Una dintre piese, A wo-man de Iulia Enkelana aduce în prim plan controversata și extrem de mediatizata ”poveste” a virginelor jurate (burrnesha – alb.). 
Synopsis-ul formulează clar întrebările autoarei: 
Ce înseamnă libertate, normalitate și destin? Câte dintre lucrurile pe care le facem nu sunt nimic mai mult decât rezultatul unor convenții? Cine este în măsură să separe normalitatea de anormalitate și cum ne mai afectează, în prezent, astfel de delimitări? În câte feluri se poate trăi viața? 
În unele țări balcanice (Albania, Serbia, Kosovo, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina…), până prin anii ’70-’80, a existat un fenomen străvechi al virginelor jurate: femei care, atunci când nu erau bărbați în familie (muriseră sau se născuseră numai fete) sau când voiau să refuze elegant o căsătorie, depuneau un jurământ de castitate și se îmbrăcau în haine de bărbați, aveau voie să bea, să fumeze, să muncească, să meargă libere prin oraș, să ia decizii sau să dețină arme – fiind acceptate de comunitate și tratate drept bărbați. 
O tânără regizoare de film documentar se întoarce la origini, în Albania, și întâlnește o virgină jurată, cu scopul de a-i lua un interviu și de a-i înțelege modul de viață și percepția.

”Întâmplări în irealitatea imediată” de Max Blecher în limba albaneză

 

Dacă lucrurile s-ar numi altfel...


(O scurtă privire asupra privirii lui Max Blecher)

În Parisul anului 1928, când majoritatea tinerilor veniți din toată lumea umblă să întâlnească dragostea, tânărului evreu din România, Max Blecher, care tocmai începuse să pășească printre tainele medicinii, îi fixează întâlnire însăși Moartea. El știa că toți fără excepție sunt bineveniți, dar în cazul lui, cel puțin după spusele medicilor – care au o ascuțită relație love & hate cu miracolele – Moartea a și ajuns la locul întâlnirii, și acest loc se află tocmai în și în jurul coloanei vertebrale a tânărului, ca în loc de măduvă și oase. Vertebrele acelei coloane seamănă acum mai mult ca niciodată cu cercurile trunchiurilor tăiate, în care bătrânele din Balcani tălmăcesc destinul.

Anunțul îi vine băiatului întru frumusețile revelatorii ale Parisului, unde moartea pare atât de dificilă, la granița imposibilului – de aici și convingerea că nu vei muri vreodată. Elanul vieții pariziene îi conferă Morții o prezență perfect egală: ea este la fel de ușoară, lipsită de regrete, ca o tuse sau încheiere de dans, cât și cumplită, inumană, ”imposibilă”. Mai ales pentru băiatul care poposise la Paris să devină doctor și se trezește pacient fără speranță.

Năpasta amintește de o deschidere fulgerătoare a ochilor, cu pleoapele care se măresc dincolo de orice închipuire, ca pentru a înghiți tot universul, căci un univers pe care îl porți în tine n-are cum să te dea afară. Năpasta îi clarifică și esența de multiplu exilant. S-a născut exilant datorită originilor; și-a petrecut copilăria și prima tinerețe într-un alt mic oraș românesc; s-a mutat la Paris ca să devină medic – iar acum află că este ales să migreze în tărâmul străveziu ce poate fi numit ”Întâlnirea exactă cu Moartea”. Exactitatea (lucrurilor, a întâmplărilor, a oamenilor, ca forme, sensuri, roluri, în paralel cu neputința limbii) începe să se transforme în cuvântul-cheie și în cheia cu care tânărul va deschide porțile metaforelor în proză și poezie.

Cu naturalețea unui scriitor care într-adevăr vine dintr-un cu totul alt spațiu de vedere a lumii și mai ales de exilarea (și traducerea) ei din prezent înspre hârtie, tânărul începe simultan să moară și să scrie. (Continuare...)

Cartea a fost publicată de Editura Berk din Tirana (o inițiativă demnă de magna cum laudae), cu sprijinul Institutului Cultural Român.


Glosar deschis: Albania

de Iulia Enkelana


A
lfabetul - format din 36 de litere, dintre care amintim în treacăt exoticul "ë" ("ă"); previzibilul "sh" ("ș"); "y"-ul care se citește ca "ű"-ul din germană; "nj"-ul ca "ñ"-ul din spaniolă; "ç"-ul, echivalent "cs"-ului în maghiară; "dh", identic "δ"-ului din greacă - și alte exemple pentru poligloți se pot găsi cu ușurință...

Citiți mai mult pe LiterNet.ro aici 

Kopi Kyçyku: Mishërim i mënçurisë, durimit dhe atdhetarisë


Damiani i Shqipërisë / fotografi nga interneti

- në nderim të Fortlumturisë së Tij Damian Kokoneshit, Kryepeshkopi i Tiranës, Durrësit dhe i gjithë Shqipërisë në periudhën 1966-1967.

Fortlumturia e Tij Damiani i Shqipërisë, (Dhimitër Kokoneshi, Llëngë 1886 – Pogradec 1973) është një personalitet, mbi jetën dhe veprimtarinë e të cilit nuk rëndon asnjë hije paqartësie, aq më pak dyshimi. Gjatë gjithë jetës së tij, Uratë Damiani pati bekimin dhe përkushtimin të ruante një baraspeshë të rrallë e frymëzuese ndërmjet besimit të mirëfilltë dhe veprimtarisë në të mirë të bashkësisë.

 

Qysh i ri, duke zbatuar kredon e fetarëve shqiptarë, pavarësisht nga dallimet, “Fe e atdhe”, Uratë Damiani u përfshi me armë në dorë në Luftën Nacional-Çlirimtare, për të mbrojtur atdheun, i cili, për një prift të lindur si ai, nuk shquhet ndjeshëm nga feja, sikurse anasjelltas.

Zbatimi i kredos së mësipërme lidhet drejtpërdrejt me urdhëresën e shpëtimtarit Jezu Krisht: “Jepi Qesarit atë që i takon Qesarit dhe Zotit atë që i takon Zotit”. Në të katër Ungjijtë e Shënjtë, marrëdhënia mes shtetarëve dhe fetarëve sqarohet plotësisht. Shtetarët (duhet të) bëjnë politikë, ndërsa fetarët (janë zgjedhur dhe) duhet të luten për ta, me dëshirën që Zoti t’u hapë sytë, t’i mësojë për mirë dhe, nëse nuk do të mundin të bëjnë mirë, të paktën të mos bëjnë, ose të bëjnë sa më pak keq.

 

Historia e Kishës Lindore ka mjaft shembuj priftërinjsh e murgjish që kanë dhënë ndihmesë në mbarëvajtjen e punëve të shtetit, duke nisur mbase me Shën Maksim Dëshmitarin, - martir që ishte kryesekretar perandorak dhe të cilit, si ndëshkim për shkrimet e jashtëzakoshme shpirtërore, i prenë dorën e djathtë dhe gjuhën, - e duke vijuar me Fan S. Nolin, si dhe me klerikë të ditëve tona. Përfshirja e klerikëve në zonën shtetërore duhet këqyrur si një aftësi e forcë për të mos shmangur sprovat, jo si nevojë për pushtet e ofiqe.

 

Uratë Damiani dha një shembull të denjë për mbarë klerikët shqiptarë e jo vetëm, duke drejtuar për disa vjet Komitetin Ekzekutiv të një qyteti të vogël dhe jo shumë të njohur, si Pogradeci. Përkushtimi i Uratë Damianit ka vlera sidomos ngaqë bëhet fjalë për zgjidhjen e halleve të një bashkësie të pakët, e cila, jo rrallë, mund të jetë më vështirë për t’u drejtuar sesa një shtet i madh me ligje e rregulla “të tokësuara” prej vitesh. Vlen të përmendet me këtë rast që gjer edhe diktatori Hoxha e rreshton emrin e Uratë Damianit mes klerikëve të shquar shqiptarë, që dëshmuan atdhetari të kulluar.

O zi în limba albaneză / Një ditë në shqip [RO / AL]

Prof.univ.dr. Ardian Kycyku și ES Dl. Ambasador Ilir Tepelena
[RO] Sub moto-ul ”O zi în limba albaneză”, la 29 octombrie 2019, Ambasada Albaniei în România s-a alăturat iniţiativei Ministerului Culturii din Albania „Octombrie al cărţii”, printr-o serară culturală dedicată lecturii în albaneză. 

Invitat de onoare al acestei seri a fost cunoscutul scriitor Ardian Kyçyku, laureat al câtorva premii naţionale şi internaţionale şi, de curând, al Medaliei „Ambasador al Naţiunii”. 

Pentru mai mult de o oră, s-a citit în limba albaneză şi s-a vorbit despre cărţile lui Kyçyku, cei prezenţi exprimându-şi dorinţa ca o asemenea experienţă să se repete în viitor, prin alegerea unor teme legate de limba albaneză şi de bogata moştenire culturală și literară a renascentiştilor albanezi în România. 

La încheierea întâlnirii, au fost dărutite cărţi şi texte şcolare în limba albaneză. 

[AL] Nën moton “Një ditë në shqip”, edhe Ambasada jonë iu bashkua nismës së Ministrisë së Kulturës e cila ka shpallur muajin tetor si “Tetorin e Librit”, përmes një mbrëmje kulturore dedikuar leximit në shqip. 

Në këtë mbrëmjë, i ftuari i nderit ishte shkrimtari i mirënjohur Ardian Kyçyku, laureat i disa çmimeve kombëtare dhe ndërkombëtare, si dhe së fundmi i vlerësuar më medaljen “Ambasador i Kombit”. 

Për më shumë se një orë u lexua shqip dhe u bashkëbisedua rreth librave të shkrimtarit Kyçyku, madje u vendos që kjo eksperiencë shumë domethënëse të përsëritej rishtaz në muajt e tjerë, duke përzgjedhur tematika të ndryshme kushtuar gjuhës shqipe dhe veçanërisht trashëgimisë së pasur kulturore e letrare të Rilindasve në Rumani. 

Me këtë rast u shpërndanë edhe libra e tekste shkollore në gjuhën shqipe. 

Prof.univ.dr. Ardian Kycyku și ES Dl. Ambasador Ilir Tepelena




Din pagina Ambasadei Republicii Albania din România 
/ Ambasada Shqiptare në Rumani / Albanian Embassy in Romania 

Diploma - 2019

To Mr. Hiqmet MEÇAJ
Prose writer, poet, essayist, publicist
For the indisputable value of his artistic work and for his extraordinary moral uprightness.

*

To Mr. Corneliu VLAD
Publicist, analyst, writer
For his prodigious and multilateral activity to the benefit of European culture.

*

To Mr. Zenel HOXHA
Engineer, economist, businessman, diplomat
For his important contribution to the progress of Albania and for spreading Albanian values in the world.

*
European Academy of Performing Arts (EAPA) 
&
 Albanian Cultural Society Haemus (ACAH)

Bucharest, 9th of May 2019

Trofeul ”Vulturul de Aur - Vocea comunității în Diaspora”

La 2 martie 2019, la Tirana şi-a desfăşurat cu mare succes lucrările cel de-al Doilea Summit al Diasporei Albaneze, cu o amplă participare a albanezilor de pretutindeni, respectiv Oficialităţilor Republicii Albania. 
La acest eveniment național impresionant, Președintele Permanent al Asociației Culturale Albaneze "Haemus" Acad. Kopi Kyçyku a fost onorat din partea Statului Albanez cu Trofeul ”Vulturul de Aur - Vocea comunității în Diaspora” (cu motivația: "Scriitor și publicist, editor și istoric, membru marcant al diasporei albaneze din România, reprezentant dintre cei mai distinși ai inteligenței albaneze într-o țară în care diaspora noastră are o tradiție strălucită, Domnia Sa devenind una dintre vocile, chipurile și condeiele cele mai de succes ale comunității albaneze din lumea întreaga”).

Diaspora Shqiptare / Diaspora Albaneză [AL / RO]



Trofeja ”Shqiponja e Artë” / Trofeul ”Vulturul de Aur”
Në datat 28 shkurt-2mars 2019, në Tiranë zhvilloi me sukses të plotë punimet Samiti II i Diasporës Shqiptare, me pjesëmarrje të gjerë të shqiptarëve të kudondodhur e të Autoriteteve Zyrtare të Republikës së Shqipërisë. Në katër seksionet: 1. “VOTA SI E DREJTË” – POLITIKA E RE SHTETËRORE PËR DIASPORËN” (DIASPORA DHE TË DREJTAT E SAJ NË VENDLINDJE); 2. “ZHVILLIMI EKONOMIK I QËNDRUESHËM – “VENDLINDJA DHE DIASPORA” (EKONOMIA, REMITANCAT DHE SIPËRMARRJA); 3. “IDENTITETI SHQIPTAR – E ARDHMJA FILLON NGA DIASPORA” (ARSIMI, KULTURA, ARTI DHE FILANTROPIA SI CILËSI KOMUNITARE) dhe 4. “FTESË NGA SHTËPIA JUAJ” (TURIZËM DHE AGROTURIZËM) pati shkëmbim mendimesh me vlerë për sot e për të ardhmen. Kryeministri, Shkëlqesia e Tij, zoti Edi Rama, dhe Ministri i Shtetit për Diasporën, Shkëlqesia e Tij, zoti Pandeli Majko, bënë konkluzionet, që u pasuan nga miratimi i Dokumentit Përfundimtar të Samitit. Paskëtaj pjesëmarrësit morën pjesë në ceremoninë e 575-Vjetorit të Besëlidhjes së Lezhës, arkitekti i së cilës ishte Heroi ynë Kombëtar, Gjergj Kastrioti-Skënderbeu. Të pranishëm ishin Presidenti i Republikës, Shkëlqesia e Tij, zoti Ilir Meta, dhe Ministri i Shtetit për Diasporën, Shkëlqesia e Tij, zoti Pandeli Majko. 
Në Samitin II - veprimtari mbarëkombëtare madhështore, dy prej bashkëthemeluesve dhe drejtuesve të Shoqërisë Kulturore Shqiptare "Haemus" u nderuan: Akad. Kopi Kyçykut (President i Përhershëm) iu dha Trofeja “Shqiponja e Artë”, ndërsa Prof.univ.dr. Ardian Kyçykut titulli “Ambasadori i Kombit”. Në fjalën e tij, Akad. Kopi Kyçyku shprehu sërish mirënjohjen e thellë dhe ritheksoi se "gjithnjë do të punojmë me mish e me shpirt në dobi të çështjes së shënjtë kombëtare dhe forcimit të mëtejshëm të lidhjeve tradicionale e vllazërore shqiptaro-rumune". 



De la 28 februarie până la 02 martie 2019, la Tirana şi-a desfăşurat cu mare succes lucrările cel de-al Doilea Summit al Diasporei Albaneze, cu o amplă participare a albanezilor de pretutindeni, respectiv Oficialităţilor Republicii Albania.
În cadrul celor patru secţiuni: 1. Votul ca un Drept. Noua Politică Statală privind Diaspora. (Diaspora şi drepturile sale în țara de baștină); 2. Dezvoltarea Economică Stabilă. Locul de naștere și Diaspora; 3. Identitatea albaneză - viitorul începe din diaspora (Învățământul, cultura, arta și filantropia - calități comunitare și 4. Invitație din casa voastră (Turism și Agroturism), a avut loc un schimb de păreri valoroase pentru prezent şi viitor. Premierul Guvernului, Excelența Sa, domnul Edi Rama, şi Ministrul de Stat pentru Diaspora, Excelența Sa, domnul Pandeli Majko, au formulat concluziile, urmate de aprobarea Documentului Final al Summit-ului. 
Apoi participanţii au fost prezenţi la ceremonia dedicată celei de-a 575-a Aniversare e Legământului din Lezha, al cărui arhitect a fost Eroul nostru Naţional, Gheorghe Kastrioti-Scanderbeg. Au fost de faţă, de asemenea, Preşedintele Albaniei, Excelența Sa, domnul Ilir Meta, şi Ministrul de Stat pentru Diaspora, Excelența Sa, domnul Pandeli Majko. 
La cel de-Al Doilea Summit - eveniment național impresionant, doi membri fondatori ai Asociației Culturale Albaneze "Haemus", Acad. Kopi Kyçyku (Președinte Permanent) și Prof.univ.dr. Ardian Kyçyku, au fost onorați cu Trofeul ”Vulturul de Aur - Vocea comunității în Diaspora” (cu motivația: Scriitor și publicist, editor și istoric, membru marcant al diasporei albaneze din România, reprezentat dintre cei mai distinși ai inteligenței albaneze într-o țară în care diaspora noastră are o tradiție strălucită, Domnia Sa devenind una dintre vocile, chipurile și condeiele cele mai de succes ale comunității albaneze din lumea întreaga”), respectiv titlul “Ambasador al Națiunii”. 
În cuvântul său, Acad. Kopi Kycyku și-a exprimat profunda recunoștiință și a menționat că totdeauna ”vom pune suflet în folosul sfintei cauze naționale, respectiv consolidării mai departe a legăturilor tradiționale și frățești albano-române”. 
HaemusPress, 2019


Shqip [AL]

Në Emisionin URA, RTSH3, dhjetor 2018. Fragment. 
Një program nga Artur Bejzade. Regjia: Iva Garo. Copyright: RTSH]

”Orașul absent / Qyteti i munguar / The absent city” - Official selection at Ridgefield Independent Film Festival 2018 and at Newark IFF Youth Festival 2018 (semi-finalist Filmmaker)

A great short film” 

Filmul experimental de scurt metraj ”Orașul absent” al Iuliei Enkelana (pseudonimul Iuliei-Maria Kycyku, studentă la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai din Cluj) a fost selectat oficial în cadrul Festivalului Independent de Film de la Ridgefield SUA (Ridgefield Independent Film Festival 2018), secțiunea Narative Short, și va fi proiectat pe 19 octombrie 2018, la Keeler Tavern Museum.
Acest ”grozav film scurt”, cum este prezentat de organizatori, a fost selectat împreună cu alte 8 scurtmetraje din Statele Unite, Grecia, Polonia, Portugalia și Martinica.
Creând o ambianță stranie, dar blândă, ușor nostalgică, dar fără a dăuna lucidității, într-un București atemporal, filmul vorbește despre relația unei adolescente cu orașul global(izat) și cu memoria. ”Prea multe lucruri noi se întâmplă, – spune ea, – într-un ritm prea alert, și de asta ne simțim de parcă am trăi într-o amnezie continuă, pe care trebuie s-o îmbogățim prin imaginație. Ca să rămânem vii. Suntem absenți și trebuie să ne inventăm prezența”. În rolul principal / voce: Irina Popescu, muzica fiind compusă de Philip Landini. 
Agenţia de Carte, octombrie 2018

Official selection at Ridgefield Independent Film Festival 2018
and at Newark IFF Youth Festival 2018 (semi-finalist Filmmaker)

Trailer