Despre destinul Celuilalt
”Întâmplări în irealitatea imediată” de Max Blecher în limba albaneză
Dacă lucrurile s-ar numi altfel...
(O scurtă privire asupra privirii lui Max Blecher)
În Parisul anului 1928, când majoritatea tinerilor veniți din toată lumea umblă să întâlnească dragostea, tânărului evreu din România, Max Blecher, care tocmai începuse să pășească printre tainele medicinii, îi fixează întâlnire însăși Moartea. El știa că toți fără excepție sunt bineveniți, dar în cazul lui, cel puțin după spusele medicilor – care au o ascuțită relație love & hate cu miracolele – Moartea a și ajuns la locul întâlnirii, și acest loc se află tocmai în și în jurul coloanei vertebrale a tânărului, ca în loc de măduvă și oase. Vertebrele acelei coloane seamănă acum mai mult ca niciodată cu cercurile trunchiurilor tăiate, în care bătrânele din Balcani tălmăcesc destinul.
Anunțul îi vine băiatului întru frumusețile revelatorii ale Parisului, unde moartea pare atât de dificilă, la granița imposibilului – de aici și convingerea că nu vei muri vreodată. Elanul vieții pariziene îi conferă Morții o prezență perfect egală: ea este la fel de ușoară, lipsită de regrete, ca o tuse sau încheiere de dans, cât și cumplită, inumană, ”imposibilă”. Mai ales pentru băiatul care poposise la Paris să devină doctor și se trezește pacient fără speranță.
Năpasta amintește de o deschidere fulgerătoare a ochilor, cu pleoapele care se măresc dincolo de orice închipuire, ca pentru a înghiți tot universul, căci un univers pe care îl porți în tine n-are cum să te dea afară. Năpasta îi clarifică și esența de multiplu exilant. S-a născut exilant datorită originilor; și-a petrecut copilăria și prima tinerețe într-un alt mic oraș românesc; s-a mutat la Paris ca să devină medic – iar acum află că este ales să migreze în tărâmul străveziu ce poate fi numit ”Întâlnirea exactă cu Moartea”. Exactitatea (lucrurilor, a întâmplărilor, a oamenilor, ca forme, sensuri, roluri, în paralel cu neputința limbii) începe să se transforme în cuvântul-cheie și în cheia cu care tânărul va deschide porțile metaforelor în proză și poezie.
Cu naturalețea unui scriitor care într-adevăr vine dintr-un cu totul alt spațiu de vedere a lumii și mai ales de exilarea (și traducerea) ei din prezent înspre hârtie, tânărul începe simultan să moară și să scrie. (Continuare...)
Cartea a fost publicată de Editura Berk din Tirana (o inițiativă demnă de magna cum laudae), cu sprijinul Institutului Cultural Român.
Glosar deschis: Albania
Alfabetul - format din 36 de litere, dintre care amintim în treacăt exoticul "ë" ("ă"); previzibilul "sh" ("ș"); "y"-ul care se citește ca "ű"-ul din germană; "nj"-ul ca "ñ"-ul din spaniolă; "ç"-ul, echivalent "cs"-ului în maghiară; "dh", identic "δ"-ului din greacă - și alte exemple pentru poligloți se pot găsi cu ușurință...
Kopi Kyçyku: Mishërim i mënçurisë, durimit dhe atdhetarisë
Damiani i Shqipërisë / fotografi nga interneti |
Fortlumturia e Tij Damiani i Shqipërisë, (Dhimitër
Kokoneshi, Llëngë 1886 – Pogradec 1973) është një personalitet, mbi jetën dhe
veprimtarinë e të cilit nuk rëndon asnjë hije paqartësie, aq më pak dyshimi.
Gjatë gjithë jetës së tij, Uratë Damiani pati bekimin dhe përkushtimin të
ruante një baraspeshë të rrallë e frymëzuese ndërmjet besimit të mirëfilltë dhe
veprimtarisë në të mirë të bashkësisë.
Qysh i ri, duke zbatuar kredon e
fetarëve shqiptarë, pavarësisht nga dallimet, “Fe
e atdhe”, Uratë Damiani u përfshi me armë në dorë në Luftën
Nacional-Çlirimtare, për të mbrojtur atdheun, i cili, për një prift të lindur
si ai, nuk shquhet ndjeshëm nga feja, sikurse anasjelltas.
Zbatimi i kredos së mësipërme lidhet
drejtpërdrejt me urdhëresën e shpëtimtarit Jezu Krisht: “Jepi
Qesarit atë që i takon Qesarit dhe Zotit atë që i takon Zotit”. Në të katër
Ungjijtë e Shënjtë, marrëdhënia mes shtetarëve dhe fetarëve sqarohet
plotësisht. Shtetarët (duhet të) bëjnë politikë, ndërsa fetarët (janë zgjedhur
dhe) duhet të luten për ta, me dëshirën që Zoti t’u hapë sytë, t’i mësojë për
mirë dhe, nëse nuk do të mundin të bëjnë mirë, të paktën të mos bëjnë, ose të
bëjnë sa më pak keq.
Historia e Kishës Lindore ka mjaft
shembuj priftërinjsh e murgjish që kanë dhënë ndihmesë në mbarëvajtjen e punëve
të shtetit, duke nisur mbase me Shën Maksim Dëshmitarin, - martir që ishte
kryesekretar perandorak dhe të cilit, si ndëshkim për shkrimet e jashtëzakoshme
shpirtërore, i prenë dorën e djathtë dhe gjuhën, - e duke vijuar me Fan S.
Nolin, si dhe me klerikë të ditëve tona. Përfshirja e klerikëve në zonën shtetërore duhet këqyrur si një
aftësi e forcë për të mos shmangur sprovat, jo si nevojë për pushtet e ofiqe.
Uratë Damiani dha një shembull të denjë për mbarë klerikët shqiptarë e jo vetëm, duke drejtuar për disa vjet Komitetin Ekzekutiv të një qyteti të vogël dhe jo shumë të njohur, si Pogradeci. Përkushtimi i Uratë Damianit ka vlera sidomos ngaqë bëhet fjalë për zgjidhjen e halleve të një bashkësie të pakët, e cila, jo rrallë, mund të jetë më vështirë për t’u drejtuar sesa një shtet i madh me ligje e rregulla “të tokësuara” prej vitesh. Vlen të përmendet me këtë rast që gjer edhe diktatori Hoxha e rreshton emrin e Uratë Damianit mes klerikëve të shquar shqiptarë, që dëshmuan atdhetari të kulluar.
O zi în limba albaneză / Një ditë në shqip [RO / AL]
Prof.univ.dr. Ardian Kycyku și ES Dl. Ambasador Ilir Tepelena |
Prof.univ.dr. Ardian Kycyku și ES Dl. Ambasador Ilir Tepelena |
Diploma - 2019
Bucharest, 9th of May 2019
Trofeul ”Vulturul de Aur - Vocea comunității în Diaspora”
Diaspora Shqiptare / Diaspora Albaneză [AL / RO]
Trofeja ”Shqiponja e Artë” / Trofeul ”Vulturul de Aur” |
De la 28 februarie până la 02 martie 2019, la Tirana şi-a desfăşurat cu mare succes lucrările cel de-al Doilea Summit al Diasporei Albaneze, cu o amplă participare a albanezilor de pretutindeni, respectiv Oficialităţilor Republicii Albania.
Apoi participanţii au fost prezenţi la ceremonia dedicată celei de-a 575-a Aniversare e Legământului din Lezha, al cărui arhitect a fost Eroul nostru Naţional, Gheorghe Kastrioti-Scanderbeg. Au fost de faţă, de asemenea, Preşedintele Albaniei, Excelența Sa, domnul Ilir Meta, şi Ministrul de Stat pentru Diaspora, Excelența Sa, domnul Pandeli Majko.
În cuvântul său, Acad. Kopi Kycyku și-a exprimat profunda recunoștiință și a menționat că totdeauna ”vom pune suflet în folosul sfintei cauze naționale, respectiv consolidării mai departe a legăturilor tradiționale și frățești albano-române”.
Shqip [AL]
Simbioza ca destin... [RO]
”Orașul absent / Qyteti i munguar / The absent city” - Official selection at Ridgefield Independent Film Festival 2018 and at Newark IFF Youth Festival 2018 (semi-finalist Filmmaker)
Trailer