Jehona e një ekspozite / Ecoul unei expoziţii...


Në dy javët e para të majit 2010, në Bukuresht qëndroi e hapur ekspozita e piktores së mirënjohur Rudina Proda. E lindur në Tiranë më 11 nëntor 1978, Rudina Proda vuan nga sëmundja e autizmit. Qysh kur mbushi një muaj jetë, iu nënshtrua një procesi kurimi intensiv me synim riaftësimin dhe integrimin në veprimtarinë sociale, në shoqëri. Mbaroi shkollën 8-vjeçare “11 Janari-Edith Durham” në kryeqytet, ndërsa më pas, për një vit, vazhdoi si dëgjuese gjimnazin “Petro Nini Luarasi”, po në Tiranë. Është në gjendje të shkruajë, të lexojë dhe të komunikojë me dialogje të shkurtër. Ka filluar të pikturojë në tetor 1989. Deri më 1995 punoi pranë pedagogut të talentuar Bashkim Dervishi dhe vazhdoi më tej të punonte e pavarur, si profesioniste e mirëfilltë, në studion e vet “Art Rudina”, atelje i pajisur me gjithçka të nevojshme për zhvillimin e veprimtarisë krijuese të një artisti të vërtetë. Në fondin e saj, Rudina ka mbi 3000 piktura. Deri tani ka organizuar mbi 125 ekspozita, nga të cilat 56 vetjake: në Shqipëri (30), Kosovë (1), Bullgari (1), Bosnjë-Hercegovinë (1), Danimarkë (1), Estoni (1), Hungari (2), Itali (1), Uells (1), Francë (2), Zvicër (2), Finlandë (2), Poloni (3), Kroaci (6), Slloveni (1), Greqi (1). Ajo ka fituar mbi 30 çmime, diploma, çertifikata, në konkurse kombëtare dhe ndërkombëtare.


Janë me qindra vlerësimet me shkrim, përkushtimet e autorëve, ose të botuesve të librave, artikujt informativë dhe të kritikës së artit, dhjetra emisione televizive e radiofonike shqiptare dhe të huaja, 9 dokumentarë, 3 këngë të kompozuara dhe disa poezi të shkruara enkas për Rudinën. Ndërkaq, kjo artiste ka vënë në qarkullim 6 albume vetjake, 5 nga të cilët, me gjithsej 500 piktura, janë botuar në Shqipëri, ndërsa i gjashti, me 12 piktura, e ka parë dritën e botimit në Kroaci (Zagreb), nën kujdesin e Bashkisë së kryeqytetit kroat.
Punë të Rudinës gjenden tashmë në galeri dhe në koleksione private në Shqipëri, Kosovë, Maqedoni, Mali i Zi, Sërbi, Itali, Slloveni, Greqi, Bullgari, Zvicër, Francë, Angli, Uells, Danimarkë, Holandë, SHBA, Poloni, Republikën Çeke, Austri, Kroaci, Luksemburg, Gjermani, Estoni, Letoni, Finlandë, Suedi, Rusi, Kinë, Belgjikë etj.
Për Rudinën kanë folur e kanë shkruar krijues të njohur të arteve pamore dhe të fushave të tjera të artit, akademikë, pedagogë, kritikë të artit e të letërsisë, psikologë, intelektualë të shquar, diplomatë, studentë dhe artdashës të të gjitha niveleve e profesioneve, politikanë, shtetarë e pushtetarë nga Shqipëria e nga shtete të tjerë. Janë me dhjetra ftesat, posterat, kopertinat e librave etj, që përmbajnë të riprodhuara krijime të Rudinës, si në atdhe, ashtu edhe jashtë tij. Në studion e vet Rudina ka fonotekën, videotekën, kartotekën mjaft të pasur, me disa mijra ekzemplarë, sidhe rekomandime të shumta nga personalitete të ndryshme në mbështetje të përfshirjes së saj në projekte të paraqitura nga fondacione dhe ente publike dhe private. 

Rudina lëvron kryesisht gjinitë e kompozimit, pejzazhit dhe portretit (me imazhe, jo me modele), duke nxjerrë nga duart e veta punë të veçanta dhe cikle. Ajo përdor rreth 15 teknika: laps, stilolaps, lapsa me ngjyra, laps metalik, grafit, flamastër, akuarel, tush kinez, guash, akrilik, pastel, glitter, vaj, mix, punime në fletë alumini etj. 

Rudina është zgjedhur antare e disa shoqatave artistike ndërkombëtare. Për arritjet e derisotme është dekoruar nga Presidenti i Republikës së Shqipërisë me Urdhërin “Naim Frashëri” të Argjendtë, me motivacionin: “Për talentin e veçantë dhe punën e jashtëzakonshme në fushën e artit viziv, për krijimet origjinale dhe të papërsëritshme, për imagjinatën e pasur dhe sensibilitetin delikat, për përfaqësimin e shkëlqyer që i ka bërë Shqipërisë në botë. Si simbol i shpirtit piktor me gjithë botën e saj të veçantë”. 

Ekspozita që Rudina Proda hapi në Bukuresht, titullohej “Rrugët e jetës - homazh për Konstantin Brankushin” meqënëse ishte planifikuar të hapej njëherazi dhe në të njëjtën sallë me ekspozitën kushtuar 100-vjetorit të veprës madhore “Zogu magjik” i Konstantin Brankushit, skulptor rumun me famë botërore, që e zhvilloi veprimtarinë e vet krijuese në Paris, ku edhe ndrroi jetë. Për arsye objektive, kjo veprimtari u shty për një kohë të mëvonshme. Gjithsesi, ekspozimi i punimeve të Rudinës në një nga sallat e Shtëpisë Qëndrore të Ushtrisë Rumune, në ditët e para përkoi me mbajtjen e një simpoziumi për nder të një ngjarjeje të rëndësishme në historinë e kombit rumun: njëzetvjetorin e Urave të Luleve, që shënuan kapërcimin e lumit Prut, kufindarësin e Rumanisë e të Moldavisë, nga dhjetramijëra rumunë etnikë nga të dy brigjet. Edhe ekspozita e Rudina Prodës u cilësua si një ndihmesë e vyer në konsolidimin e mëtejshëm të urës së miqësisë tradicionale shumëshekullore që lidh popujt shqiptar e rumun. Mjaft të citojmë në këtë aspekt mendimet e hedhura në librin e përshtypjeve, që ndodhej pranë flamurit tonë kombëtar, nga ish-Presidenti i Republikës së Moldavisë, Petru Luçinski, nga profesor doktor Viktor Kraçun, kryetar i Ligës Kulturore për Unitetin e Rumunëve të Kudondodhur, sidhe nga mjaft senatorë e deputetë të Rumanisë e të Moldavisë. Profesoresha Adina Berçiu, (e bija e një arkeologu të famshëm, i cili në periudhën midis dy luftrave u dërgua nga historiani i shquar rumun, miku i madh i kombit tonë, Nikolae Jorga, të çelte në Sarandë, në një ndërtesë të dhuruar nga Mbreti Zog I, Institutin e Studimeve të Evropës Juglindore,) shkroi: “Krejt e veçantë kjo ekspozitë. Tejet e përshtatshme për evenimentet. Mëkat që familja e saj nuk rrjedh nga bota e fërshërotëve (arumunëve - sh.y.)”.
Kryesia e Ligës Kulturore për Unitetin e Rumunëve të Kudondodhur i akordoi Rudinës Medaljen dhe Diplomën “Për ndihmesën e jashtëzakonshme në forcimin e miqësisë midis popujve”. 

Ekspozita e Rudinës, me 41 punime, që u çel me nismën dhe kujdesin e drejtpërdrejtë të Shoqërisë Kulturore Shqiptare Haemus, u mbart paskëtaj në një sallë tjetër, më të gjerë, me ornamente arkitektonike të një bukurie të veçantë dhe, gjatë dhjetë ditëve në vazhdim u admirua nga artdashës të panumurt, piktorë të shquar dhe artistë të tjerë, intelektualë, shkrimtarë, gazetarë, politikanë, përfaqësues të shkencës e të kulturës kombëtare rumune, arkitektë dhe turistë francezë, spanjollë e austriakë, sidhe nga shqiptarë me banim në Bukuresht. Të gjithë vlerësuan, me shkrim e me gojë, nivelin e lartë artistik dhe estetik, mjeshtërinë e rrallë, elegancën e stilit, tematikën e larmishme dhe sidomos këndvështrimin origjinal, gjithmonë të freskët e befasues të piktores sonë. 

Gazeta e madhe rumune “Ziua Veche” (Dita e Hershme) dhe Televizioni Shtetëror Rumun dërguan ekipet e tyre në ekspozitë dhe, së shpejti, do t’i rezervojnë vend të gjerë jehonës së fuqishme që pati ekspozita e piktores Rudina Proda. 

Presidenti i Shoqërisë Kulturore Shqiptare Haemus, akademiku Kopi Kyçyku, la këtë shënim në librin e përshtypjeve: “Artiste e madhe me moshë të vogël; art autentik, imagjinatë e rrallë, nder për kombin, zëdhënëse e spikatur e vlerave tona shekullore”, ndërsa shkrimtari dygjuhësh, antar korrespondenti i Central European Academy of Science and Art, docenti Ardian-Christian Kyçyku u shpreh: “Qoftë edhe me copëzat e një krijimtarie, - befasuese për nga kryeveprat dhe përmasat, - Rudina Proda thotë me art se ç'është shpirti i ngjyrave, duke u hapur sytë shpirtrave për të parë, njohur, apo rinjohur Ngjyrat. Punimet na ftojnë drejt një bote nga ku kemi dëbuar e dëbojmë veten çdo ditë, nën “rrethimin” e çikërrimave shkëlqimtare, por të kufizuara e jo rrallë verbuese, botë ku tani mund të kthehemi vetëm falë fëmijërimit të qënieve dhe një durimi që duket mbi-, ose çnjerëzor”.

Në mbyllje, e quajmë të domosdoshme të përshëndesim përzemërsisht MABETEX GROUP, mbështetësin financiar të kësaj veprimtarie të Rudinës, jashtë vendit, duke mundësuar, si rrallëkush, bërjen të njohur të talentit të saj e, rrjedhimisht, të vlerave tona kulturore. 

HaemusPress

Bukuresht, 15 maj, 2010 


În primele două săptămâni ale lunii mai 2010, la Bucureşti a fost deschisă expoziţia binecunoscutei pictoriţe Rudina Proda. Născută la capitala Albaniei, Tirana, la 11 noiembrie 1978, Rudina Vehip Proda suferă de autism. Încă de când avea doar o lună, ea a fost supusă unui proces intensiv de tratament în vederea reabilitării şi integrării în societate şi în activitatea socială. A absolvit şcoala de opt ani „11 Ianuarie – Edith Durham” din capitala Albaniei, Tirana, iar apoi a asistat timp de un an, ca ascultătoare, lecţiile la liceul „Petro Nini Luarasi”, tot în Tirana. Este în stare să scrie, să citească şi să comunice prin dialoguri scurte.
A început să picteze în octombrie 1989. Până în anul 1995 a lucrat sub îndrumarea talentatului profesor Bashkim Dervishi, continuând mai târziu să lucreze în mod independent, ca o profesionistă propriu-zisă, la Studio-Art „Rudina”, un atelier amenajat cu toate cele necesare desfăşurării activităţii creatoare a unui artist plastic. 

În palmaresul ei, Rudina are deja mai mult de 3.000 de lucrări în pictură. Între-timp, a participat la peste 125 de expoziţii personale, respectiv colective, din care menţionăm vernisajul a 56 de expoziţii personale: în Albania (30), Kosova (1), Bulgaria (1), Bosnia-Herţegovina (1), Danemarca (1), Estonia (1), Ungaria (2), Italia (1), Ţara Galilor (1), Franţa (2), Elveţia (2), Finlanda (2), Polonia (3), Croaţia (6), Slovenia (1), Grecia (1). 

În cadrul concursurilor organizate pe plan naţional şi internaţional, până în momentul de faţă, Rudina a obţinut peste 30 de premii, diplome şi certificate, bucurându-se, în acelaşi timp, de sute de aprecieri în scris, dedicaţii din partea autorilor şi editorilor de cărţi, de informări în mass-media şi articole critice, activitatea şi personalitatea ei artistică inspirând zeci de emisiuni televizate albaneze şi străine, 9 filme documentare, 3 cântece şi câteva poezii. Rudina a editat 6 albume personale, 5 dintre care, cu 500 de lucrări, au văzut lumina tiparului în Albania, al şaselea, cu 12 lucrări, fiind publicat la Zagreb (Croaţia) sub auspiciile municipiului acestui oraş. De asemenea, diferite lucrări ale Rudinei au fost cuprinse în alte 5 albume colective, 3 dintre ele fiind editate în Albania, 1 în Kosovo şi 1 în Franţa. 

Lucrările şi albumele Rudinei, sunt expuse în galerii şi colecţii particulare din Albania, Kosova, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Italia, Slovenia, Grecia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Ţara Galilor, Danemarca, Olanda, SUA, Polonia, Republica Cehă, Austria, Croaţia, Luxemburg, Germania, Estonia, Letonia, Finlanda, Suedia, Rusia, China, Belgia etc. 
Despre Rudina şi-au exprimat opiniile verbal şi în scris renumiţi artişti plastici, dar şi exponenţi din alte domenii, academicieni, profesori, critici de artă, psihologi, intelectuali, diplomaţi, studenţi şi iubitori de artă, precum şi un număr de politicieni, oameni de stat şi membri de guverne din Albania şi din alte ţări ale lumii. 

Lucrările Rudinei „şi-au pus pecetea” pe zeci de invitaţii, postere, coperţi de cărţi şi reviste publicate în Albania şi în afara ei. 

În ateleierul său, Rudina dispune de o fototecă, respectiv videotecă şi cartotecă proprii, foarte bogate, alături de numeroase recomandări formulate de susţinătorii proiectelor sale, prezentate la diferite fundaţii şi instituţii publice şi private. 

Rudina este aplecată cu precădere pe compoziţii, peisaje şi portrete (pe baza imaginilor, nu a modelelor), creând lucrări surprinzătoare din punctz de vedere artistic şi ideatic. Ea se foloseşte de circa 15 tehnici: creion, pix, creioane colorate, creion metalic, grafitti, flamastre, acuarel, tempera, tuş chinezesc, guaşă, acrilic, pastel, glitter, ulei, mix, lucrare pe foaie de aluminiu etc. 

Rudina face parte din câteva asociaţii internaţionale. 

Preşedintele Republicii Albania i-a acordat Rudinei Proda Ordinul „Naim Frashëri” de Argint „Pentru talentul deosebit şi activitatea extraordinară desfăşurată în domeniul artelor vizuale; pentru creaţiile originale şi irepetabile; pentru imaginaţia bogată şi sensibilitatea delicată; pentru reprezentarea excelentă pe care i-a făcut-o Albaniei în lume; ca simbol al sufletului de pictor creator cu întregul univers special al ei”. 

Expoziţia pe care Rudina Proda a deschis-o la Bucureşti se intitula „Drumurile vieţii – omagiu lui Constantin Brâncuşi”, deoarece era plănuită să fie deshisă în aceeaşi sală cu expoziţia dedicată centenarului capodoperei „Pasărea Măiastră” a renumitului sculptor român Constantin Brâncuşi, care şi-a desfăşurat activitatea creatoare la Paris, unde a şi decedat. Din motive obiective, această activitate a fost amânată pentru a fi organizată mai târziu. În orice caz, expunerea lucrărilor Rudinei, în una din sălile Cercului Militar Naţional, în primele zile a coincis cu desfăşurarea unui simpozion privind un eveniment important în istoria naţiuni române: cea de-a douăzecea aniversare a Podurilor de Flori, care au marcat trecerea Prutului, râul aflat la graniţa între România şi Moldova, de către zeci de mii de etnici români de pe ambele maluri. Şi expoziţia Rudinei a fost considerată ca o contribuţie valoroasă la consolidarea punţii de prietenie tradiţională pluriseculară ce leagă popoarele albanez şi român. Ar fi îndeajuns să cităm în această privinţă gândurile exprimate la cartea de impresii, aflată lângă drapelul naţional al Albaniei, de către fostul Preşedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, respectiv profesor doctor Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, precum şi de senatori şi deputaţi ai României şi ai Moldovei. Profesoara Adina Berciu, fiica unui renumit arheolog, care în perioada interbelică a fost trimis din partea strălucitului istoric român Nicolae Iorga, un mare prieten al poporului albanez, pentru a deschide în oraşul albanez Saranda, într-o clădiră dăruită de către regele Zog I, Institutul de Studii Sud-Est Europene, a subliniat: “Cu totul deosebită această expoziţie! Foarte potrivită evenimentelor. Păcat că familia pictoriţei nu provine din lumea fârşăroţilor”.

Conducerea Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni i-a acordat Rudinei Proda Medalia şi Diploma “Pentru contribuţia extraordinară adusă la întărirea prieteniei între popoare”. 


Expoziţia Rudinei, cu 41 de lucrări, care a fost vernisată cu iniţiativa şi grija directă a Asociaţiei Culturale Albaneze “Haemus”, a fost mutată într-o altă sală, mai spaţioasă, decorată cu ornamente de o frumuseţe ieşită din comun, şi, în zilele următoare, a fost vizitată şi admirată de numeroşi iubitori de artă, renumiţi pictori şi alţi artişti, intelectuali, scriitori, ziarişti, politicieni, reprezentanţi ai ştiinţei şi ai culturii naţionale române, arhitecţi şi turişti francezi, spanioli şi austrieci, precum şi de albanezi care trăiesc la Bucureşti. Cu toţii au apreciat, în scris şi verbal, înaltul nivel artistic şi estetic, măiestria rară, eleganţa stilului, tematica variată şi mai ales unghiul de vedere original, mereu proaspăt şi impresionant, al pictoriţei noastre. 
Cotidian românesc, “Ziua Veche” şi Televiziunea Publică Română şi-au trimis echipele respective şi, în curând, vor rezerva un spaţiu larg ecoului puternic pe care l-a avut expoziţia Rudinei. 

Preşedintele Asociaţiei Culturale Albaneze “Haemus”, academicianul Kopi Kycyku, a lăsat aceste rânduri la cartea de impresii. “O artistă mare, cu vârstă mică; artă autentică, imaginaţiei rară, onoare pentru naţiune, purtătoare de excepţie a valorilor noastre seculare”, iar scriitorul bilingv, membru corespondent al Central European Academy of Science and Art, conf.univ.dr. Ardian-Christian Kuciuk, s-a exprimat: “Fie şi cu frânturile unei creaţii – surprinzătoare prin capodopere şi dimensiuni – Rudina Proda spune cu artă ce este sufletul culorilor, deschizând ochii sufletelor pentru a vedea, cunoaşte şi recunoaşte Culorile. Lucrările ne invită într-o lume din care ne-am izgonit şi ne gonim singuri zilnic, sub “asediul” mărunţişurilor strălucitoare, dar finite şi nu rar orbitoare, lume în care acum ne putem întoarce doar prin copilărirea fiinţei şi unei răbdări ce pare supra- sau inuman...” 

În încheiere, ni se pare indispensabil să-i adresăm un salut cordial MABETEX GROUP, finanţatorului acestei activităţi a Rudinei în străinătate, şi care a făcut posibilă, ca nimeni altul, (re)cunoaşterea talentului ei şi, în consecinţă, a valorilor culturale albaneze. 

HaemusPress
Bucureşti, 15 mai, 2010